WiFi
"WiFi" reprezintă denumirea comercială pentru tehnologiile construite în jurul standardelor de comunicaţiie din familia IEE 802.11, utilizate pentru realizarea de reţele locale de comunicaţie fără fir la viteze echivalente cu cele furnizate de reţelele tip Ethernet. Suportul pentru WiFi este furnizat prin intermediul unor dispozitive hardware, putând fi accesat de aproape toate sistemele moderne de operare pentru calculatoare personale, routere, telefoane mobile sau console de jocuri.Standardul IEE 802.11 descrie protocoale de comunicaţie aflate la nivelul gazdă-reţea al modelului TCP/IP, respectiv la nivelurile fizic şi de legătură de date ale modelului OSI. Lucrul acesta echivalează cu recepţionarea de către implementurile IEEE 802.11 a pachetelor de date de la nivelul reţelei tip IP şi transmiterea acestora, cu evitarea eventualelor coliziuni cu alte staţii care efectuează un proces similar.
Standardul 802.11 este parte a unei familii de protocoale pentru comunicaţiile în reţelele locale, din care mai face parte şi 802.3, pentru Ethernet.
Protocoalele WiFi, bazate pe standardele IEE 802.11 1a/b/g, permit comunicaţii broadband (11-108 Mbps), iar pentru a creşte performanţa acestora, utilizatorilor le pot fi alocate frecvenţe nelicenţiate de 2.4 GHz. Comunicaţia între punctele de acces se va putea realiza peo frecvenţă de 5 GHz, ţinând cont de faptul că în majoritatea echipamentelor client actuale (laptopuri, PDA-uri, smartphone-uri), interfeţele WiFi au o putere de radio emisie redusă.
Protocolul 802.11a - Ratificat de IEEE în 16 septembrie 1999, utilizează tipul de modulaţie OFDM şi are o viteză maximă de 54 Mbps cu implementări de până la 27 Mbps. Operează în bandă ISM între 5,745 şi 5,805 GHz şi în bandă UNII (Unlicensed National Information Infrastructure) între 5,170 şi 5,320 GHz. Aceasta îl face incompatibil cu 802.11b sau 802.11g.
Protocolul 802.11b - Ratificat de IEEE tot în 16 septembrie 1999 este cel mai popular protocol de reţea wireless utilizat în prezent. Utilizează tipul de modulaţie DSSS (Direct Sequence Spread Spectrum). Operează în bandă de frecvenţe ISM (Industrie, Ştiinţă, Medicină) nefiind necesare licenţe atât timp cât se utilizează aparatură standardizată. Limitările sale sunt: puterea la ieşire de până la 1 watt, iar modulaţiile numai de tipul celor care au dispersia spectrului cuprinsă între 2,412 şi 2,484 GHz. Are o viteză maximă de 11 Mbps, cu viteze utilizate în prezent de aproximativ 5 Mbps.
Protocolul 802.11g - Ratificat în iunie 2003 este în prezent protocolul standard în reţelele wireless, deoarece implementarea acestuia este realizată pe toate echipamentele prevăzute cu dispozitive wireless. Foloseşte aceeaşi subbandă de frecvenţe din banda ISM ca şi 802.11b, iar tipul de modulaţie este OFDM (Orthogonal Frecvency Division Multiplexing). Viteza maximă de transfer a datelor este de 54 Mbps, cu implementări practice la 25 Mbps.
- Wimax
Standardul IEEE 802.16 WirelessMAN, cunoscut şi ca "Air Interface for Fixed Broadband Wireless Access Systems" sau interfaţă aer IEEE WirelessMAN, a fost aprobat în ianuarie 2003 ... | detalii - Fibră optică
Transmisia datelor prin fibră optică constă în conversia impulsurilor electrice în stimuli luminoşi, care vor fi transmişi prin mănunchiuri de fibre optice până la destinaţie... | detalii - WiFi
"WiFi" reprezintă denumirea comercială pentru tehnologiile construite în jurul standardelor de comunicaţiie din familia IEE 802.11, utilizate pentru realizarea de reţele locale de comunicaţie fără fir la viteze echivalente ... | detalii - Powerline communications
PowerLine Communications (PLC) este o soluţie tehnică ce foloseşte reţelele electrice pentru transportul de date digitale. Astfel, pe lângă telefonie sau internet, PLC permite gestionarea directă, timp real ... | detalii

21/06/2011
31/05/2011
05/05/2011
18/11/2010
07/10/2010
09/11/2009